Onorăm astăzi, cu prilejul Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, jertfa celor care s-au opus, în mod democratic, dictaturii comuniste, suferind abuzurile și ororile unui regim ilegitim și criminal, care a fost învins în Decembrie 1989. Le datorăm acestor oameni curajoși România democratică de astăzi și cinstirea sacrificiului lor. În același timp, ne amintim de răul absolut reprezentat de regimul comunist, de modul brutal și barbar în care a transformat societatea, dar mai ales de maniera în care a distrus destinele a milioane de oameni în numele unei utopii.
Felicit Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc pentru organizarea unui amplu program de marcare a acestei zile chiar la Râmnicu Sărat, localitate care a fost scena de desfășurare a unor experimente abominabile, „Închisoarea Tăcerii” fiind reprezentativă pentru sistemul concentraționar al României comuniste.
În încercarea de a se legitima și de a crea „omul nou”, comuniștii au distrus principiile democratice, au demolat pilonii care susțineau edificiul României interbelice și i-au aruncat în temnițe pe toți cei care s-au opus. Însă nici zidurile închisorilor, nici gloanțele și nici teroarea nu au reușit să stingă idealul de libertate al acestui popor.
Provocările prezentului ne arată, din păcate, că democrația și libertatea nu reprezintă condiții naturale sau intrinseci funcționării unei societăți, ci este nevoie de foarte multă luptă și vigilență pentru apărarea și promovarea lor. În vremuri de criză, mai mult ca oricând, observăm cum, din diverse cotloane, extremismul, revizionismul, populismul și xenofobia, curente abil poleite, sunt vehiculate din nou în societate.Cântecul de sirenă al nostalgicilor comunismului tinde să acapareze tot mai mulți cetățeni și să pericliteze construcția democratică din ultimele decenii, însă nu putem rămâne impasibili la încercările pe care contemporaneitatea le cunoaște. Trebuie să refuzăm categoric să fim complici prin inacțiune la revigorarea ideilor care au zdrobit nemilos destinele a milioane de oameni și să folosim toate instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a vorbi despre ce a însemnat, de fapt, comunismul.
Promovarea falselor valori, propaganda, rescrierea istoriei, cultul personalității, abuzurile și crimele, distrugerea oponenților, încorsetarea societății prin teroare sunt doar câteva dintre realitățile care au marcat acea perioadă. Să vorbim mai des despre ororile din închisorile comuniste și din lagărele de muncă, despre încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților fundamentale, despre penuria alimentară, despre frigul și întunericul din case sau despre industrializarea forțată.
Să ne amintim însă că, în tot acest marasm generalizat, lupta împotriva comunismului nu a încetat niciodată. Au existat oameni care au avut curajul să se ridice colectiv ori individual împotriva dictaturii. Unii au plătit cu viața, alții cu ani grei de temniță. De fiecare dată, un întreg aparat represiv a intervenit suprimând cu brutalitate orice formă de opoziție. Au fost comise crime în numele regimului, iar prea puțini dintre călăi și-au primit pedeapsa. În zilele Revoluției din Decembrie 1989, regimul și-a arătat din nou fața sa inumană, folosind forța armelor pentru a-i reduce la tăcere pe românii care își cereau drepturile în stradă. Comunismul a fost înfrânt, însă prețul plătit a fost unul uriaș.
Consider că educarea generațiilor tinere în spiritul valorilor democratice, cunoașterea exactă și fără idealizări a istoriei, valorizarea locurilor memoriei, aflarea adevărului despre crimele comunismului și despre ororile care au avut loc în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, onorarea permanentă a luptei pentru libertate sunt pași esențiali în procesul de asumare onestă a trecutului și de consolidare a unei societăți democratice și reziliente, puternic atașate drepturilor și libertăților fundamentale.
În calitate de Prim-Ministru, reafirm susținerea fermă pentru materializarea acestor deziderate, fără de care viitorul nostru democratic și stabil nu poate fi conceput. Restaurarea Închisorii de la Râmnicu Sărat și redarea acesteia către publicul larg reprezintă un obiectiv prioritar, ce a fost asumat de executivul pe care îl conduc. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar până în prezent s-au realizat pași concreți în direcția operaționalizării proiectului.
În ceea ce privește educația, am susținut, în repetate rânduri, necesitatea studierii istoriei comunismului de către elevii din România, iar acest fapt va deveni realitate, întrucât în Proiectul de lege a învățământului preuniversitar „România educată”, a fost introdusă disciplina școlară „Istoria comunismului în România”, parte a trunchiului comun. Astfel, generațiile tinere vor cunoaște adevărul despre perioada comunistă și vor putea să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a lupta cu dezinformarea, manipularea, tentativele de rescriere a istoriei sau de glorificare a unor evenimente, atitudini și manifestări nocive pentru construcția democratică de astăzi.
Rolul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este unul fundamental atât în concretizarea acestor două proiecte majore, cât și în ceea ce privește promovarea politicilor memoriei, condamnarea neîncetată a comunismului și consolidarea unei conștiințe democratice.
Tocmai de aceea, asigur echipa institutului de sprijinul Guvernului și o încurajez să se dedice, cu toată determinarea, îndeplinirii misiunii pe care instituția și-a asumat-o încă de la înființare. Schimbarea conducerii IICCMER în martie 2022 a adus o revitalizare a activității și reprezintă garanția că obiectivele vor fi îndeplinite în mod corespunzător.
La final, doresc să subliniez că avem o datorie permanentă de a onora memoria tuturor celor care au avut curajul să înfrunte regimul comunist, să-și păstreze verticalitatea și să rămână atașați valorilor și principiilor democratice.
Să păstrăm vie memoria victimelor comunismului și să prețuim neîncetat lupta pentru libertate!